Un ricordo in poesia di Oreste Signorelli

Da Franco Pedatella, riceviamo e postiamo.

Per il professore Oreste Signorelli.

Onora, Amantea, i figli tuoi,
specie se meritevoli di affetto
perché hanno dato lustro agli anni tuoi
ed han guidato i giovani e corretto!

Tra lor c’è anche Oreste Signorelli,
di tanti alunni guida e professore,
venuti al Liceo da giovincelli
e di saper poi ricchi in mente e in cuore.

Or li ha lasciati col dolore in cuore,
ché ascendere su in ciel fu il suo destino,
ma intorno sparge ancor sapere e amore,

giovialità per chi gli fu vicino,
mentre il sorriso il labbro ancor gli move
e avvinti l’amicizia a lui ci tiene.

Amantea, 1° febbraio 2022
Franco Pedatella

Una poesia per Giulio di Malta, di Franco Pedatella

Riceviamo da Franco Pedatella un componimento a ricordo di Giulio di Malta.

Ppe Giuliu ‘e Mavuta.
(Ppe Giuliu Di Malta).


Jíe ppe lle vie parole a rruozzulare,
ca de l’anticu avissenu ‘u sapure
ed allu core sânu ben parrare
e ccose belle sânu ricordare;

ppe lle campagne ràdiche ‘e pittare
e ggrita ppe ffigure belle fare,
c’avissenu i culuri d’ ‘a natura
e all’uommini parrassenu intr’ ‘u core.

‘U riestu d’ ‘a jurnata po’ ‘u passave
a ccecaliare ccu ll’amici ‘e core;
e ppo’ passave all’arte d’ ‘u pitture:
culuri ccu ppinnielli sapíe usare.

Senza cravatta, ccu giacca e ccappottu
jíe. Curríe appríessu sempre a ‘nnu pallune
e ssempre rimaníe ‘nnu giuvenottu
e ffrisca manteníe chista passione..

Mo’ ‘u chjangenu i tifosi juventini
ch’illu teníe allegri e ccumbattivi,
pronti a zumpare quandu i bianconeri
‘n classifica d’ ‘e squatre erenu i primi.

Vulíe nun sulu vídere jocare,
ma puru ‘u pallune palleggiare
e ppo’ intr’ ‘a porta ‘u biellu gollu fare
dopu c’avíe aspettatu ‘u traversune.

Priestu ‘a matina ccu stivali e ccane,
fucile in spalla e ccartuccera chjina,
jíe, dopu ‘a sirata alla cantina
ccu ll’atri cacciaturi a ffare ‘u pianu

ppe lla battuta ‘e caccia d’ ‘a matina,
‘ndov’unu cc’ere i passi a ccumandare
c’avíe dde fare ‘a squatra a puntinu
ppe acielli e ppuorcuspini precurare.

‘Ntr’ ‘u core ‘a Tyllesium, dintra ‘a mente
‘a bella e ccara squatra d’ ‘u Cusenza
ch’ illu seguíe tifosu e dirigente
ccu acqua, sule, nive, friddu e bientu.

D’ ‘e cose antiche ere ‘nnammuratu:
dunare allu Comune ‘u castiellu
vulíe ppe ‘nn’ attu biellu ‘n core natu,
quandu ere io sindacu d’Ajìellu;

‘u sulu ‘mpegnu ca m’ha ddumandatu
ere ca rimanisse ‘nnu castiellu;
e cchista è lla risposta ch’io l’haju datu:
“A nnozze tu me fai ‘nu ‘mbitu biellu”.

C’è statu po’ legale ‘mpedimientu,
ppe cchistu ‘u fattu biellu ‘un s’è ccunchjusu,
ma l’attu generusu d’ ‘u momentu
m’ ‘u puortu dintra ‘u core scrittu e cchjusu.

L’aspette mmo’ l’amicu suo Toninu
Citrignu ppe pparrare ‘e pinnellate
e rriproporre llà ‘ndo’ ‘u cielu è ffinu
“Nuova Comunità” ppe lli Beati.

Mo’ sû ffermate ‘e manu e lle parole,
nun guardenu cchjú ll’ uocchji cielu e mmare,
ma ogne ppersuna ch’ ‘i racconti move,
ogne vallune d’ ‘e poesie e cchjanuoru

parre e nne cunte ‘a storia ca l’autore
l’ha mmisu ‘m bucca o ha ddatu ‘n cuorpu e fforma
e Giuliu torne a scrivere e a ppittare
dunandu a nnumi e a pposti vita curma.

Aiello Calabro, 1° gennaio 2022
Franco Pedatella